Teregova si Domasnea sunt recunoscute in Caras-Severin pentru culturile bogate de pomi fructiferi, dar mai ales pentru rachia pe care localnicii o prepara, dupa o reteta transmisa din generatie in generatie. Aerul toamnei se incarca, an de an, de mirosul samburelui de pruna, semn de anotimp bogat. De aici si convingerea ca nici o norma europeana nu-i va determina pe caraseni sa renunte la aceasta indeletnicire veche de cand lumea si ca, alaturi de clisa si branza, rachia va ramane acelasi simbol banatean.

Asociatie unica in tara
Pentru a putea continua sa faca tuica respectand normele europene, carasenii interesati s-au organizat in Asociatia Producatorilor de Rachie din Banat, o organizatie aparent aflata in cazanul european al Partidului Democrat, atat presedintele de onoare, Ionesie Ghiorghioni cat si presedintele executiv, Ioan Borduz, fiind membri ai respectivului partid.
Asociatia Producatorilor de Rachie din Banatul Montan - unica in tara - doreste ca Europa sa recunoasca drept marca inregistrata tuica din aceasta parte a tarii. Presedintele asociatiei, Ioan Borduz, a facut deja demersurile necesare si a depus cererea la Oficiul National de Marci. "Initiativa noastra este cat se poate de justificata: in spatiul Banatului de Munte se face una dintre cele mai bune bauturi de acest fel din toata tara", spune Ioan Borduz. in Caras-Severin exista mai multe comune recunoscute pentru calitatea acestui tip de bautura naturala, distilata in mod traditional: Fenes, Teregova, Farliug, Cornereva, si Glimboca.

Legea tuicii
Noua lege spune ca accizele la productia de tuica pentru consumul propriu, in gospodarie, vor fi eliminate pentru o cantitate maxima de 250 de litri de alcool pur, echivalenta cu 750 litri de tuica. Initiativa privind modificarea Codului Fiscal in acest sens a fost votata, marti, 30 septembrie, de Camera Deputatilor, in unanimitate. Proiectul a fost initiat de noua parlamentari PSD si un parlamentar PNL si a fost trimis spre promulgare, el fiind deja aprobat de Senat.
Regimul accizelor este reglementat prin doua directive europene, prin care tuica poate fi realizata in gospodarie, pentru consumul propriu, in limita unei cantitati de 50 de litri pe an, cu o acciza redusa de 50%. Acciza standard pentru alcoolul etilic este de 750 de euro/hl. Producatorii de rachie trebuie sa achite, in prezent, o acciza de 6,3 lei pe litru pentru o cantitate de pana la 100 de litri si 13,3 lei/litru pentru cantitati mai mari decat aceasta limita.
Presedintele Traian Basescu a intors in Parlament legea privind eliminarea accizelor pentru 500 litri de palinca si 750 de litrii de tuica, avertizand ca modificarea regimului accizelor nu este conforma cu legislatia comunitara in domeniu si cu prevederile Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Taranii se plang
Cine a fost prin regiune si a gustat-o, stie ca rachia din Banat ramane un simbol si un excelent ambasador pentru teregoveni, domasneni, feneseni si glimboceni. Drept dovada, an de an, in octombrie, la Baile Herculane era organizat Festivalul Rachiei. in timp ce domnii din birouri, platiti de stat sa se ingrijeasca de cetateni, se ciondanesc, la sat, taranii se descurca tot mai greu. "Noi nu suntem in legalitate, pentru ca autorizatie de functionare la cazane nu ni s-a mai dat de la 1 ianuarie, pana nu se reglementeaza situatia. Eu platesc si acum impozit pe el, dar nu mai am voie sa-l folosesc. Autoritatile spun ca aceste cazane de alama nu sunt bune, ca Uniunea Europeana cere de inox. Un cazan de inox costa un miliard de lei, iar eu, la cei 65 ani ai mei, daca am banii astia si ii investesc in el, cand ii mai recuperez? Nici nepotii mei nu apuca sa-si scoata banii", spune Nicolae Smultea, din Rusca Teregova.

Lege si tocmeala
Pentru ca autoritatile de control din Caras Severin doresc sa stopeze comertul cu rachie de pe marginea soselei, oamenii incearca sa intre in legalitate. Multi dintre ei au terenuri in proprietate chiar pe marginea drumului si isi instaleaza produsele pe propriile parcele. "Legea spune ca e interzisa vanzarea oricarui produs pe marginea drumului, dar eu nu stau pe domeniul public, ci sunt in mosia mea. Nu au ce sa-mi faca, pentru ca nu incalc legea. Ei nu inteleg ca nu facem mare lucru cu vanzarea, pentru ca sunt zile cand nu dam nimic. Tot ce adun, investesc in agricultura. Daca n-as face bani cu rachia, mi-ar ramane si pamantul nelucrat", mai spune Ion Andrei din Domasnea. Politicienii nu i-au ajutat cu nimic, se plang ei. in vara trecuta, multe prune au ramas pe jos, iar merele au preferat sa le dea la export. Asa ca, in doi-trei ani, rachie n-o sa mai fie nici macar pentru festival...

Spectacol de arome si culori
Zona Vaii Bistrei este renumita pentru rachia de pruna, mai slaba, dar mai aromata. Aerul de munte ii ia din tarie, insa ii da o aroma cu totul aparte, de mar copt ori de poame uscate. in Zona Carasovei, rachia este un spectacol de culori si arome, completat de imaginea fructelor de toamna, aranjate frumos in panere sau galeti din plastic. in Bazinul Poganisului se face rachia cea mai tare, "prafripta", cum i se spune in zona, ajungand pana la 60 de grade, fie ca este de mar, pruna sau cirese. Fabricarea rachiei este o adevarata arta, transmisa din generatie in generatie. "Mai intai se aprinde un foc domol, dar numai din lemn de stejar", spune uica Todor, din Farliug. Apoi, focul trebuie sa arda mocnit, nici prea slab, nici prea tare, ca altfel rachia se afuma si iese acra si tulbure. Dupa ce amestecul de fructe a fiert, recipientele uriase - cazile sau vasele - sunt puse in rau, la umflat. Licoarea se pastreaza in butoiaie de lemn, fiind preferat lemnul de dud, pentru ca da rachiei un galben stralucitor.

Desi campania a inceput inca de ieri, in judetul Caras Severin nu a sosit nici o doza de vaccin, transmite corespondentul AMOS News.

Odata cu inceputul lunii octombrie, Autoritatea de Sanatate Publica Caras Severin a demarat o campanie de vaccinare antigripala a persoanelor predispuse la o astfel de imbolnavire. Cu toate acestea, desi totul a fost planificat si aranjat dinainte, in judetul Caras Severin nu a sosit nici macar o doza de vaccin antigripal.

ASP distribuie gratuit prin medicii de familie sau institutie vaccinul antigripal, avand in vedere persoanele care activeaza in colectivitati, copiii, batranii si bolnavii cu boli cronice. De asemenea, cei care doresc se pot inscrie la medicul de familie pentru vaccinare, care se va realiza in trei transe.

Totodata, oamenii pot cumpara vaccinul antigripal din farmacii, contra cost, acesta ajungand la 20-35 de lei. Pana la aceasta ora nu se stie inca daca si cate farmacii s-au aprovizionat cu acest vaccin, in Romania el fiind produs doar de catre Institutul Cantacuzino din Bucuresti.

Oamenii spun ca sunt interesati de vaccinare, insa numai pe gratis, deoarece nu au bani pentru a-si cumpara doza de vaccin din farmacii. Altii spun ca nu s-au vaccinat si ca, mai degraba gripa o trateaza cu ceaiuri multe si fructe. Cert este ca pe la farmacii nimeni nu se inghesuie sa cumpere vaccin antigripal.

La sediul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a avut loc deschiderea ofertelor depuse in vederea atribuirii contractului de achizitie publica pentru proiectul de constructie a variantei de ocolire a municipiului Caransebes, transmite corespondentul AMOS News.

Varianta de ocolire a Caransebesului va avea o lungime de 12 kilometri si va costa, potrivit estimarilor, 40 de milioane de euro, bani pusi la dispozitie de Comisia Europeana si Guvernul Romaniei.

Au prezentat oferte zece societati comerciale specializate in asemenea lucrari: Asociatia Kemna Constructii – Kemna Bau Andreae – Concefa, Tirrena Scavi, Shapir Structures 1991, Asociatia Monteadriano – Soares da Costa, Asociatia Sogeosa – Copisa, Strabag AG, Colas SRL, Asociatia Sird-Straco-Genesis, Asociatia Betonut-Confort si Romstrade SRL.

Alegerea ofertei castigatoare se va face pana la data de 3 noiembrie 2008, termenul estimat de finalizare a perioadei de evaluare a ofertelor.
Pentru atribuirea contractului, criteriul il constituie pretul cel mai scazut. Lucrarile urmeaza a fi terminate, potrivit proiectului, pana la sfarsitul anului 2010.

Initial, termenul de executare a fost stabilit la 30 de luni de zile, adica doi ani si jumatate, dar din pricina amanarilor soseaua trebuie sa fie terminata in doi ani.

In judetul Caras-Severin vor ajunge in cel mai scurt timp posibil aproximativ 49.000 de doze de vaccin antigripal.

"Vaccinarea se va face in trei etape. Prima etapa va incepe in data de 2 octombrie, a doua in data de 5 noiembrie, iar a treia etapa va incepe in data de 26 noiembrie", ne-a spus Mita Vermesan, director adjunct al ASP Caras-Severin. in prima etapa vor fi vaccinati copiii cu boli cronice pulmonare sau cardiace, astm, cei supusi terapiei indelungate cu aspirina; persoane infectate cu HIV, 75 % din adultii cu afectiuni cronice pulmonare sau cardiovasculare.

in cea de-a doua etapa vor fi vaccinati restul de 25 % din adultii cu afectiuni cronice, copii institutionalizati, personalul medical, salariatii institutiilor de ocrotire, membrii familiilor acestora. in cea de-a treia etapa, vor fi vaccinate persoanele de peste 65 ani si adultii dispensarizati pentru boli metabolice cronice.

Pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, toate partidele din Caras-Severin si-au desemnat candidatii. Oficial sau nu, formatiunile politice din judet stiu pe cine vor sa trimita in Parlamentul Romaniei. PD-L si PSD nu au anuntat oficial candidaturile.

Neoficial insa stim ca pentru Senat, din partea PD-L, candideaza Iosif Secasan si Octavian Tunea, iar pentru Camera Deputatilor lista ii cuprinde pe Ion Ion, Romica Anculia, Ovidiu Radoi, Gheorghe Hogea si Valentin Rusu. PSD Caras-Severin ii trimite la Senat pe Nicolae Grindeanu si Gheorghe Pavel Balan, iar la Camera Deputatilor pe Ion Mocioalca, Ionut Chisalita, Marius Damian, Ioan Tundrea (prin protocolul PSD-PC) si Ilie Mustacila.

Pentru Senat, din partea PNL, vor candida Stejarel Olaru (venit de la "Centru") si Valentin Bosneac. Pentru Camera Deputatiilor, PNL Caras-Severin a pregatit urmatorii candidati: Horia Irimia, Filip Strejariu, Ioan Tabugan, Iulian Georgevici, Boris Vatzulik.

Fostul rector si actualul presedinte al Universitatii "Eftimie Murgu" Resita, Ion Vela, va candida la Senat din partea PNG Caras-Severin, alaturi de Dumitriu Dorel Spiru. La Camera Deputatilor, candidatii PNG Caras-Severin sunt: Aurel Marinescu, Ilie Cristescu, Gheorghe Stoichescu, Eremia Bresneni si Cristina Novac.

PNL si PNG au anuntat si colegiile pe care merg candidatii. PD-L si PSD poate mai asteapta sa-si numeasca candidatii, fiecare in functie, probabil, de ce decide cealalta formatiune politica. Numarul total al cetatenilor cu drept de vot in Caras-Severin este de 285.333.

Iata lista cu candidatii liberali pentru alegerile din 30 noiembrie 2008. Anuntul a fost facut de Marcel Vela, presedintele PNL Caras-Severin.

Astfel, pentru un Senat va candida Stejarel Olaru (venit de la "Centru"), pentru colegiul Resita - Oravita si Valentin Bosneac, pentru celalat colegiu. Pentru Camera Deputatiilor, PNL Caras-Severin a pregatit urmatorii candidati: Colegiul Resita - Horia Irimia, Colegiul Caransebes - Filip Strejariu, Colegiul Baile Herculane - Valea Almajului - Ioan Tabugan, Colegiul Anina - Oravita - Iulian Georgevici, iar pentru Colegiul Bocsa - Otelu Rosu - Boris Vatzulik.

O serie de manifestari culturale, dedicate implinirii a 140 de ani de la prezenta poetului Mihai Eminescu la Oravita se desfasoara pe intreg parcursul acestei luni, transmite corespondentul AMOS News.

In data de 29 septembrie elevii liceului teoretic General Dragalina vor prezenta o sceneta test intitulata "Vanturile, valurile" montata de profesorul de romana Cornelia Editoiu.

Tot in cadrul acestui eveniment vor fi organizate concerte de muzica clasica, prezentari de carte si seminarii pe diferite teme literare. Manifestarile vor avea loc la teatrul vechi Mihai Eminescu din Oravita si la ele vor participa invitati din toata tara.

AJOFM Caras-Severin va organiza, in data de 26 septembrie, Bursa locurilor de munca pentru absolventi impreuna cu Universitatea "Eftimie Murgu", la sediul careia se va si desfasura bursa. In judet, bursa va fi organizata la Caransebes, la Grupul Scolar Auto si la Oravita, la sediul Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pana in prezent, au confirmat participarea la bursa un numar de 37 agenti economici, 15 la Resita, 7 la Oravita si 15 la Caransebes.

Acestia ofera absolventilor 259 locuri de munca: 194 la Resita, 34 la Caransebes si 31 la Oravita. Dintre cele 259 de job-uri, 18 sunt pentru studii superioare. Celelalte fiind pentru 28 de meserii si specializari.

"Absolventii sunt invitati sa participe la Bursa atat pentru a avea sansa de a deveni persoane angajate, cat si pentru prezentarea CV-urilor agentilor economici prezenti la bursa", a spus Sorin Musat, directorul AJOFM.

Fermierii din Caras-Severin au inceput insamantarile de toamna. Pana in prezent, orzul a fost cultivat pe o suprafasa de 55 de hecare, rapita pe 328, lucerna pe 80 de hectare, iar chimen pe 25 de hectare, transmite corespondentul AMOS News.

Prin programul implementat de APIA pentru respectarea bunelor conditii de mediu, s-au mai insamantat 410 hectare cu mustar si 300 cu rapita, folosita pentru ingrasamat verde. Operatiunea de insamantar este intarziata di cauza vremii nefavorabile si a faptului ca mule supraete agricole nu au fost eliberate de vechile culturi.

AJOFM Caras-Severin va organiza, in data de 26 septembrie, Bursa locurilor de munca pentru absolventi impreuna cu Universitatea "Eftimie Murgu", la sediul careia se va si desfasura bursa. In judet, bursa va fi organizata la Caransebes, la Grupul Scolar Auto si la Oravita, la sediul Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pana in prezent, au confirmat participarea la bursa un numar de 37 agenti economici, 15 la Resita, 7 la Oravita si 15 la Caransebes.

Acestia ofera absolventilor 259 locuri de munca: 194 la Resita, 34 la Caransebes si 31 la Oravita. Dintre cele 259 de job-uri, 18 sunt pentru studii superioare. Celelalte fiind pentru 28 de meserii si specializari.

"Absolventii sunt invitati sa participe la Bursa atat pentru a avea sansa de a deveni persoane angajate, cat si pentru prezentarea CV-urilor agentilor economici prezenti la bursa", a spus Sorin Musat, directorul AJOFM.

In judetul Caras–Severin vor sosi, pana in luna Octombrie a acestui an, inca 22 de microbuze scolare, promise de Guvernul Romaniei, transmite corespondentul AMOS News.

Microbuzele apartin Inspectoratului Scolar Judetean, care le doneaza unitatilor scolare cu titlul gratuit, iar intre ISJ si administratiile locale va fi semant un protocol prin care acestea isi asuma obligatia de intretinere.

Autovehiculele sunt destinate doar transportului elevilor la unitatile de invatamant de care apartin sau pentru transportul acestora la manifestari scolare, dar numai cu avizul Inspectoratului Scolar Judetean Caras Severin.

Ioan Anton Paulescu, prefectul judetului, a convocat marti prima sedinta de instruire cu primarii si secretarii din judet, in vederea organizarii alegerilor parlamentare din luna noiembrie a acestui an.
Pana in prezent, Paulescu a emis un Ordin pentru constituirea Comisiei tehnice judetene si a Grupului tehnic de lucru pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea scrutinului electoral.

Conducerea Prefecturii a atras atentia primarilor asupra delimitarii sectiilor de votare ce trebuie finalizata pana la finele lunii septembrie.

"Primarii vor actiona ca reprezentanti ai statului roman in pregatirea alegerilor, iar toate actiunile premergatoare sunt obligati sa le realizeze in termenul prevazut, potrivit calendarului", a precizat prefectul judetului.

La aceste alegeri se va vota doar cu buletinul sau cartea de identitate si nu cu cea de alegator.

Centrul istoric al orasului Baile Herculane ar putea reveni comunitatii locale, proprietarul de drept al acestuia, transmite corespondentul AMOS News.

In urma cu cativa ani societatea comerciala Argirom a primit printr-o decizie a Consiliului Local Baile Herculane mai multe cladiri de patrimoniu din statiune. Pentru ca nu s-a preocupat de conservarea acestora, majoritatea au ajuns o ruina, desi au fost declarate monumente istorice.

Primarul orasului, Nicusor Vasilescu, spune ca "Primaria Baile Herculane a amendat cu 3 miliarde de lei vechi SC Hercules SA pentru modul in care arata aceste cladiri si pentru mizeria din jurul lor. Totodata Primaria s-a constituit ca parte credala in procesul de faliment al SC Hercules SA pentru ca aceasta societate are un debit de 5 miliarde lei vechi catre Primarie, sume ce provin din taxe si impozite neachitate pentru patrimoniul detinut in Baile Herculane".
In ultima perioada, mai multe actiuni de protest au fost organizate in statiune tocmai cu scopul de a salva aceste cladiri de patrimoniu din statiunea de pe Cerna.

Mai mult, Primaria Baile Herculane a redeschis un proces in instanta prin care contesta atribuirea acestor cladiri de patrimoniu catre SC Hercules SA si solicita ca ele sa revina in domeniul public al orasului Baile Herculane, asa cum ar fi normal.

Ieri s-au deschis oficial Zilele Cetatii Carasnebes, transmite corespondentul AMOS News.
Domnite si printese, cavaleri si clowni, scamatori si artisti cu haine din veacuri de mult apuse, toti si-au dat intalnire timp de trei zile la Caransebes in inima Banatului Montan
Acestia au venit in orasul de pe Timis si Sebes pentru a petrece impreuna de Zilele Cetatii Strazile municipiului Caransebes au fost locul de parada al alaiului format din oaspetii si musafirii veniti la Caransebes pentru a petrece de Zilele Cetatii. Nu au lipsit din alai costumele populare, cavalerii si domnitele, Dar si jonglerii si muzicantii.
Totul a inceput cu un discurs al autoritatilor dupa care, primarul Marcel Vela a declarat in mod oficial Serbarile incepute.
Dansul din timpuri stravechi, Dar si muzica populara alaturi de dansurile banatenesti au fost la ele acasa.
Primul moment l-a constituit o parada a alaiului prin centrul orasului dupa care toata lumea s-a strans in piata din fata parcului central.
Curajosii cavaleri s-au luptat pentru a cuceri inimile domnitelor care ii priveau in timp ce se duelau si se taiau in sabii pentru ele. Nu au lipsit muzica si dansul popular, dar si muzica medievala. Cei mai bucurosi au fost cei mici care si-au facut de cap care pe unde a apucat. Seara a fost incheiata de jongleriile cu foc- asistenta ramanand cu gura cascata de curajul si dexteritatea tinerilor.