Domașnea

Ruga re­pre­zin­tă un moment im­por­tant în viața co­mu­ni­tă­ții noas­tre și dea­se­me­na a multor altor co­mu­ni­tă­ții din zona Ba­na­tu­lui. Este mo­men­tul când săr­bă­to­rim hramul bi­se­ri­cii din lo­ca­li­ta­te. Re­pre­zin­tă un moment de re­în­toar­ce­re la tra­di­ție, de săr­bă­toa­re și de re­in­tal­ni­re.Mai jos o fo­to­gra­fie re­pre­zen­tând re­u­niu­nea fiilor sa­tu­lui din 1972

5 Iulie 2006

Cu pri­le­jul Negeii din acest an, Pri­mă­ria Do­ma­s­nei a or­ga­ni­zat o serie de ma­ni­fes­tări legate de exis­ten­ța co­mu­nei. S-a ce­le­brat 1847 de ani de la ates­ta­rea do­cu­men­ta­ra ( 159 e.n.) a Do­ma­s­nei și 1900 de ani de exis­ten­ța a Dru­mu­lui Roman care a stră­bă­tut comuna. Aceste mo­men­te is­to­ri­ce co­in­cid, de fapt, cu în­ce­pu­tul for­ma­rii nea­mu­lui nostru ro­mâ­nesc și cu des­chi­de­rea caii cre­din­ței în Dum­ne­zeu. Pro­fe­so­rul doctor Victor Cră­ciun, pre­șe­din­te­le "Ligii Cul­tu­ra­le pentru uni­ta­tea ro­ma­ni­lor de pre­tu­tin­deni", în in­ter­ven­ția domni­ei sale, a sub­li­ni­at vir­tu­ți­le ina­in­ta­si­lor noștri și mân­dria de a fi român. În cadrul "Me­mo­ri­a­lu­lui" de­di­cat re­naș­te­rii is­to­ri­ei nea­mu­lui, pro­fe­so­rul Cră­ciun a dezve­lit placă co­me­mo­ra­ti­va așe­za­tă pe zidul școlii din lo­ca­li­ta­te.

Placă co­me­mo­ra­ti­va, una dintre cele 30 așe­za­te în țară și în Europa, a fost sfin­ți­tă de Prea Sfin­tia Să Lucian Micu, Epi­sco­pul Ca­ranse­be­su­lui, în­so­țit de un sobor de preoți.

Cu aceas­tă ocazie, pri­ma­rul co­mu­nei Do­maș­nea, dl Petru Lorint, in­de­pli­nind bine rolul de gazdă, a în­mâ­nat câ­tor­va dintre fii și fii­ce­le sa­tu­lui cât și unor per­so­na­li­tăți po­li­ti­ce și civice din județ, titlul de ce­tă­țean de onoare al co­mu­nei Do­maș­nea. Me­ri­tul pentru creș­te­rea pres­ti­gi­u­lui și re­nu­me­lui co­mu­nei Do­maș­nea a fost atri­bu­it prof. univ. dr. Ilie Cris­tes­cu, scri­i­toa­rei Ana Calina Garas, pre­șe­din­te­lui con­si­li­u­lui ju­de­tean Caras-Se­ve­rin, ing. dr. Sorin Frun­za­ver­de, pre­fec­tu­lui ju­de­tu­lui Caras-Se­ve­rin, Ec. Ioan Anton Pa­u­les­cu, prof. univ. dr. Maria Pus­chi­ta, prof. Ion Răzvan, prof. univ. dr. Mircea Roman - consul ge­ne­ral ono­ri­fic al Ro­mâ­ni­ei în Canada, dr. ing. Ti­be­riu Se­ra­fin și omului de afe­ceri Du­mi­tru Staicu.

Cu ace­lași prilej, Liga Cul­tu­ra­la pentru Uni­ta­tea Ro­ma­ni­lor de Pre­tu­tin­deni a de­cer­nat di­plo­ma "Ho­no­ris Causa" pentru sus­ți­ne­rea ide­a­lu­lui de ro­ma­ni­ta­te" celor de mai sus cât și Prea Sfin­ti­ei Sale Lucian Micu, Epi­sco­pul Ca­ranse­be­su­lui, pri­ma­ru­lui co­mu­nei Do­maș­nea Petru Lorint, vice-pri­ma­ru­lui Zarie Ben­ghia și con­si­li­e­ri­lor Petru Andrei - Ci­uli­cu; Ion Belu; Petru Ben­ghia - Ramba; Ghe­or­ghe Izbasa; Mihai Izbasa; Ion Pus­chi­ta - Mu­taș­cu; Ilie Răzvan - Coman; Ion Românu - Tâpu și Nico­lae Românu - Budu.

5 Iulie 2004

Ruga din anul 2004 a readus Do­maș­nea la tre­cu­tul ei tra­di­țio­nal. Mul­țu­mi­tă unui grup de or­ga­ni­za­tori en­tu­zi­asti, format din săteni care în acest an au im­plint sau vor îm­plini fru­moa­să vârstă de 60 de ani, săr­bă­to­ri­rea Hra­mu­lui Bi­se­ri­cii, Sfân­tul Ata­na­sie și cea de 170-a Negeie a sa­tu­lui, ce­le­bra­ta pe 5 și 6 iulie, a fost una dintre cele mai fru­moa­se dintre cele or­ga­ni­za­te vreo­da­tă. Portul po­pu­lar, de o fru­mu­se­țe de­o­se­bi­tă, spe­ci­fic Ba­na­tu­lui Montan, purtat de toate vâr­ste­le a creat acea at­mosfe­ră de mare săr­bă­toa­re și sen­ti­men­tul de mân­drie și "fa­lo­se­nie" ca­rac­te­ris­ti­ce ba­na­tea­nu­lui. Dar să-i numim pe acești des­to­i­nici or­ga­ni­za­tori: Lică Românu-Preda, Ion Guran-Damian, Lică Răzvan-Coman, Ghe­or­ghe Românu-Var­va­rea, Ghe­or­ghe Dă­ne­scu-Viur, Moise Românu-Io­ne­scu, Ion Pa­u­les­cu-Tabac, Ion Românu-Is, Toma Ho­res­cu-To­mes­cu, Stana Sitaru, Petria Ju­be­rea­nu și Ion Jur­ches­cu-Pau. După masa de prânz ofe­ri­tă de or­ga­ni­za­tori în casa lui Lică Preda so­lis­ti­lor și orches­trei Luta Po­po­vici și echi­pei de dan­suri po­pu­la­re "Ghi­o­ce­lul" din Giroc începe săr­bă­toa­rea. Sub acor­du­ri­le mu­zi­cii lui Luta cei mai tineri do­ma­s­neni încep jocul. Lor li se ală­tu­ra oas­pe­ții din Giroc și bi­ne­în­țe­les or­ga­ni­za­to­rii.

Con­vo­i­ul se pune în miș­ca­re pe un drum ame­na­jat cu mes­te­ceni, avandu-l în frunte pe marele ta­ra­go­tist bă­nă­țean, Luta Po­po­vici, cel pe care Do­maș­nea îl de­sem­na cu aceas­tă ocazie primul ei Ce­ta­tean de Onoare in­drep­tan­du-se spre locul de pe­tre­ce­re situat în fața Bi­se­ri­cii și a Ca­mi­nu­lui Cul­tu­ral.

Așe­zați pe scena spe­cial con­stru­i­tă, or­ga­ni­za­to­rii îm­pre­u­nă cu so­ți­i­le lor sunt pre­zen­tați să­te­ni­lor. Ma­es­trul de ce­re­mo­n­ii, Ion Pus­chi­ta, îi pre­zin­tă pe cei care iau cu­vân­tul, în ordine: pri­ma­rul Petru Lorint, care im­na­nea­za cu aceas­tă ocazie titlul de Ce­ta­tean de Onoare lui Luta Po­po­vici, Sfi­in­tia Să Ghe­or­ghe Ra­du­les­cu, pa­rohul Bi­se­ri­cii din Do­maș­nea, pro­fe­so­rii uni­ver­si­tari Mircea Roman și Ilie Cris­tes­cu, di­rec­to­rul An­sam­blu­lui din Giroc și, în final, sar­ba­to­ri­tul, Luta Po­po­vici.

Odată ter­mi­na­te dis­cur­su­ri­le, cei pre­zenți se încing la joc dansând până la orele mici ale di­mi­ne­ții. A fost o ma­ni­fes­ta­re de bu­cu­rie și de mân­drie care va rămâne mult timp in­ti­pa­ri­ta în me­mo­ria par­ti­ci­pan­ti­lor. Apar­te­nen­ta par­ti­ci­pan­ti­lor la acest sat a fost cât se poate de evi­den­ță. În con­ti­nu­a­re pre­zen­tăm câteva ima­gini luate cu aceas­tă ocazie.

5 Iulie 1972