Munții Banatului se înscriu între regiunile țării noastre cu un potențial turistic ridicat, egaland și chiar depasind, sub acest aspect, multe din unitățile geografice ale Carpatilor Romanesti.
Așezarea în cadrul unei depresiuni înconjurată de înălțimi conferă acestei zone un pitoresc aparte. Valorile etnografice( portul popular, tradițiile și obiceiurile ce sunt păstrate cu sfintenie și astăzi, arhitectura populară) sunt alături de cadrul natural, o componentă esențială a potentialului turistic
Precizam faptul că această comună face parte din zona turistică Muntele Mic- Poiana Ruscăi, subzona Muntele Mic. În cadrul potentialului turistic natural, prezintă interes pitorescul depresiunii, așezată fiind sub culmea muntoasa. Posibilitățile turistice de escaladare a Culmii Cernii Var din localitatea Domașnea sunt multiple.
Tot pe Culmea Cernii Var au loc anual concursuri de coborâre cu parapanta. De asemenea, din localitatea Domașnea există drum turistic nemarcat, ce trece prin: Vf. Ostris, pădurea Fagii Rari, Poienile Ruscăi, Ostrisel, Hunta, ajungând în M- ții Godeanu, cu o izocrona de 10- 12 ore de mers normal.( Scheusan I. C., 1997).
În cadrul potentialului turistic antropic, se evidentiaza în primul rând elementele etnografice.
O caracteristică etnografica apare din imbinarea dintre viața modernă a satelor și ceea ce numim arhaic, locuința și gospodărie, ocupatii, obiceiuri, port, arta populară.( Olaru M., 1996).
Salasele banatene au aspect de case bine intretinute și au fost create de om din timpuri străvechi, cu scopul de a valorifica resursele teritoriului cu relief înalt, puternic fragmentat. Unele dintre acestea au devenit asezari permanente și în cazul comunei Domașnea. Cele două localitati ale comunei, cu structura lor compacta, mai intimă, constituie un punct de atracție de prim ordin pentru turismul rural ( agroturismul).
Portul popular imbina elemente ale unei puternice romanitati, cu unele de cultură oriental bizantina, olteneasca,etc.
Cava din elementele de morfologie ce compun costumul bănățean bărbătesc (cămașa lungă, laibarul), împreună cu catrintele(de obicei din catifea neagră), opregurile cu ciucuri, ceapsa cu conciul la costumul femeiesc, definesc tipul de costum bănățean cu o puternică personalitate. El poseda trăsăturile costumului popular de munte cu forme geometrice sau flori și culori sobre.
Dintre obiceiuri, se remarca masuratul oilor( în luna mai), specific se altfel, întregii zone a Banatului montan.
Mestesugul caracteristic acestei zone este evident cojocaritul, practicat pe baza creșterii animalelor. De fapt, în ultimii 10 ani, el a fost înlocuit ( aproape în totalitate) de confectionarea hainelor de piele. Monumentele și ansamblurile arheologice sunt reprezentate în acest spațiu de așezarea civilă romană ( sec. Îl- III) și fortificatia medievală de pământ descrise la capitolul Scurt istoric al comunei Domașnea. Monumentele de arhitectură religioasă sunt: Biserica Sfântul Atanasie din Aton ctitorita în anul 1808, vizitata, printre alții de N. Iorga, și Biserica din satul Cănicea al cărui altar este pavat cu cărămizi din zidul roman din apropierea localitatii Domașnea. Amintim aici faptul ca în fiecare an, în ziua de 5 iulie, de hramul bisericii din Domașnea, are loc nedeia satului, cu dansuri și jocuri populare.
Între ansamblurile de construcții cu caracter tehnic- industrial, o importantă turistică deosebită o prezintă morile de apă cu ciutura în număr de 4, de pe văile Domașnea și Tudorovisa, folosite pentru macinatul granelor.
În concluzie, dar și a celorlalte elemente ale potentialului turistic, pe linia valorificarii și protejarii acestor monumente istorice și de arhitectură, a integrarii lor în circuitul turistic, sunt necesare următoarele:
- montarea de indicatoare și texte explicative, atât în vecinătatea obiectivului turistic, cât și pe principalele artere de circulație ( respectiv, E 70);
- modernizarea cailor de acces, marcarea cu indicatoare de acces spre locurile unde se afla monumente istorice( spre zidul roman, de exemplu, sau morile de apă);
- editarea de ghiduri, pliante și cărți poștale ilustrate (cu biserică din Domașnea, DI. Ostrisel, Culmea Cernii Var ansamblul localitatii Domașnea de pe Dealul Domasnii etc.)
- conservarea ambiantei etnofolclorice a zonei;
- preocuparea forurilor de resort, a edililor comunei pentru punerea în valoare a tuturor monumentelor din perimetrul localitatii, atât sub aspect muzeistic, cât și turistic și social cultural.
În acest sens, elementele care trebuie urmărite în amenajarea turistică a comunei sunt următoarele:
- integrarea armonioasa a viitoarelor construcții în ansamblul cadrului natural, care să pună în evidensa resurele turistice;
- diversificarea dotarilor de bază și complementare pentru a asigura o paletă largă de prestatii turistice;
- crearea unei oferte turistice cu un accentuat caracter de specificitate( original);
- asigurarea unei posibile flexibilitati a ofertei, în funcție de preferințele turiștilor;
- dimensionarea riguroasa, evitând aglomerarea și degradarea peisajului;
- ierarhizarea diferitelor tipuri de servicii turistice;
- inzestrarea diferitelor puncte ale zonei cu dotari auxiliare;
- asigurarea functionalitatii optime a activității în zonă ( accesibilitatea, parcări etc.);
- asigurarea unei eficiente economice și sociale ridicate;
- turismul montan - zona montana oferă atractii turistice variate: frumusețea peisajului, ce poate fi admirata din punctele de belvedere ( de exemplu, pe Dealul Domasnii);turismului montan i se pot circumscrie: drumetia montana ( cu traseul spre Cernii Var), odihnă și recreerea, vânătoarea sportivă etc.
- turismul itinerant cu valente culturale- poate valorifica monumente culturale( bisericile), elementele de etnografie și folclor;
- turismul rural- păstrează elementele tradiționale de etnografie și folclor, dar care are și un mediu natural pitoresc;
- turismul de sfârșit de săptămână- este favorizat de existența unui mare număr de potențiali turiști din județ și din judetele vecine ( Timis, Arad, Mehedinți, etc.);
- turismul științific - a fost și este practicat îndeosebi de cercetători ai geografiei zonei, cum ar fi: Gr. Posea, N. Schmidt, P. Coteț, AI. Roșu, Scheusan I. C., ca și de studenți de la diferite facultăți de geografie din țară( Oradea, Bucuresti etc.);
- turismul de tranzit este cea mai practicata formă de turism, fiind inlesnita de traversarea comunei de către șoseaua europeană E 70 și de existența gării Domașnea- Cornea conectată la magistrala feroviara Bucuresti- Timișoara. Prin acestea se realizează conexiunile cu toată țară, iar prin E 70, cu cele mai importante centre ale Europei de vest și centrale.
În concluzie, putem spune că turismul constituie o premisa esențială în dezvoltarea durabilă a comunei Domașnea.
Text preluat - cu acordul coordonatorului științific prof.univ.dr. Petru Urdea - din lucrarea de dizertatie "Comuna Domașnea - Studiu de geografie aplicată cu privire specială asupra organizarii teritoriului", Universitatea de Vest Timișoara, 2003, al absolventei Virginia-Sorina Niculici. Le oferim mulțumirile noastre.