Domașnea

Turism

Munții Ba­na­tu­lui se în­scriu între re­giu­ni­le țării noas­tre cu un po­ten­ți­al tu­ris­tic ri­di­cat, ega­land și chiar de­pa­sind, sub acest aspect, multe din uni­tă­ți­le ge­o­gra­fi­ce ale Car­pa­ti­lor Ro­ma­ne­s­ti.

Așe­za­rea în cadrul unei de­pre­siuni în­con­ju­ra­tă de înăl­țimi con­fe­ră aces­tei zone un pi­to­resc aparte. Va­lo­ri­le et­no­gra­fi­ce( portul po­pu­lar, tra­di­ți­i­le și obi­ce­iu­ri­le ce sunt păs­tra­te cu sfin­te­nie și astăzi, ar­hi­tec­tu­ra po­pu­la­ră) sunt ală­tu­ri de cadrul na­tu­ral, o com­po­nen­tă esen­ți­a­lă a po­ten­ti­a­lu­lui tu­ris­tic

Pre­ci­zam faptul că aceas­tă comună face parte din zona tu­ris­ti­că Mun­te­le Mic- Poiana Ruscăi, su­b­zo­na Mun­te­le Mic. În cadrul po­ten­ti­a­lu­lui tu­ris­tic na­tu­ral, pre­zin­tă in­te­res pi­to­res­cul de­pre­siu­nii, așe­za­tă fiind sub culmea mun­toa­sa. Po­si­bi­li­tă­ți­le tu­ris­ti­ce de es­ca­la­da­re a Culmii Cernii Var din lo­ca­li­ta­tea Do­maș­nea sunt mul­ti­ple.

Tot pe Culmea Cernii Var au loc anual con­cur­suri de co­bo­râre cu pa­ra­pan­ta. De ase­me­nea, din lo­ca­li­ta­tea Do­maș­nea există drum tu­ris­tic ne­mar­cat, ce trece prin: Vf. Ostris, pă­du­rea Fagii Rari, Po­ie­ni­le Ruscăi, Os­tri­sel, Hunta, ajun­gând în M- ții Go­dea­nu, cu o izo­cro­na de 10- 12 ore de mers normal.( Sche­u­san I. C., 1997).

În cadrul po­ten­ti­a­lu­lui tu­ris­tic an­tro­pic, se evi­den­ti­a­za în primul rând ele­men­te­le et­no­gra­fi­ce.

O ca­rac­te­ris­ti­că et­no­gra­fi­ca apare din im­bi­na­rea dintre viața mo­der­nă a sa­te­lor și ceea ce numim arhaic, lo­cu­in­ța și gos­po­dă­rie, ocu­pa­tii, obi­ce­iuri, port, arta po­pu­la­ră.( Olaru M., 1996).

Sa­la­se­le ba­na­te­ne au aspect de case bine in­tre­ti­nu­te și au fost create de om din tim­puri stră­vechi, cu scopul de a va­lo­ri­fi­ca re­sur­se­le te­ri­to­ri­u­lui cu relief înalt, pu­ter­nic frag­men­tat. Unele dintre aces­tea au de­ve­nit ase­zari per­ma­nen­te și în cazul co­mu­nei Do­maș­nea. Cele două lo­ca­li­tati ale co­mu­nei, cu struc­tu­ra lor com­pac­ta, mai intimă, con­sti­tu­ie un punct de atrac­ție de prim ordin pentru tu­ris­mul rural ( agro­tu­ris­mul).

Portul po­pu­lar imbina ele­men­te ale unei pu­ter­ni­ce ro­ma­ni­tati, cu unele de cul­tu­ră orien­tal bi­zan­ti­na, ol­te­neas­ca,etc.

Cava din ele­men­te­le de mor­fo­lo­gie ce compun cos­tu­mul bă­nă­țean băr­bă­tesc (cămașa lungă, lai­ba­rul), îm­pre­u­nă cu ca­trin­te­le(de obicei din ca­ti­fea neagră), opre­gu­ri­le cu ciu­curi, ceapsa cu con­ci­ul la cos­tu­mul fe­me­iesc, de­fi­nesc tipul de costum bă­nă­țean cu o pu­ter­ni­că per­so­na­li­ta­te. El poseda tră­să­tu­ri­le cos­tu­mu­lui po­pu­lar de munte cu forme ge­o­me­tri­ce sau flori și culori sobre.

Dintre obi­ce­iuri, se re­mar­ca ma­su­ra­tul oilor( în luna mai), spe­ci­fic se altfel, în­tre­gii zone a Ba­na­tu­lui montan.

Mes­te­su­gul ca­rac­te­ris­tic aces­tei zone este evi­dent co­jo­ca­ri­tul, prac­ti­cat pe baza creș­te­rii ani­ma­le­lor. De fapt, în ul­ti­mii 10 ani, el a fost în­lo­cu­it ( aproa­pe în to­ta­li­ta­te) de con­fec­tio­na­rea hai­ne­lor de piele. Mo­nu­men­te­le și an­sam­blu­ri­le ar­he­o­lo­gi­ce sunt re­pre­zen­ta­te în acest spațiu de așe­za­rea civilă romană ( sec. Îl- III) și for­ti­fi­ca­tia me­di­e­va­lă de pământ des­cri­se la ca­pi­to­lul Scurt is­to­ric al co­mu­nei Do­maș­nea. Mo­nu­men­te­le de ar­hi­tec­tu­ră re­li­gi­oa­să sunt: Bi­se­ri­ca Sfân­tul Ata­na­sie din Aton cti­to­ri­ta în anul 1808, vi­zi­ta­ta, prin­tre alții de N. Iorga, și Bi­se­ri­ca din satul Că­ni­cea al cărui altar este pavat cu că­ră­mizi din zidul roman din apro­pi­e­rea lo­ca­li­ta­tii Do­maș­nea. Amin­tim aici faptul ca în fi­e­ca­re an, în ziua de 5 iulie, de hramul bi­se­ri­cii din Do­maș­nea, are loc nedeia sa­tu­lui, cu dan­suri și jocuri po­pu­la­re.

Între an­sam­blu­ri­le de con­struc­ții cu ca­rac­ter tehnic- in­dus­tri­al, o im­por­tan­tă tu­ris­ti­că de­o­se­bi­tă o pre­zin­tă morile de apă cu ci­u­tu­ra în număr de 4, de pe văile Do­maș­nea și Tu­do­ro­vi­sa, fo­lo­si­te pentru ma­ci­na­tul gra­ne­lor.

În con­clu­zie, dar și a ce­lor­lal­te ele­men­te ale po­ten­ti­a­lu­lui tu­ris­tic, pe linia va­lo­ri­fi­ca­rii și pro­te­ja­rii aces­tor mo­nu­men­te is­to­ri­ce și de ar­hi­tec­tu­ră, a in­te­gra­rii lor în cir­cu­i­tul tu­ris­tic, sunt ne­ce­sa­re ur­mă­toa­re­le:

  • monta­rea de in­di­ca­toa­re și texte ex­pli­ca­ti­ve, atât în ve­ci­nă­ta­tea obiec­ti­vu­lui tu­ris­tic, cât și pe prin­ci­pa­le­le artere de cir­cu­la­ție ( res­pec­tiv, E 70);
  • mo­der­ni­za­rea cailor de acces, mar­ca­rea cu in­di­ca­toa­re de acces spre lo­cu­ri­le unde se afla mo­nu­men­te is­to­ri­ce( spre zidul roman, de exem­plu, sau morile de apă);
  • edi­ta­rea de ghi­duri, pli­an­te și cărți poș­ta­le ilus­tra­te (cu bi­se­ri­că din Do­maș­nea, DI. Os­tri­sel, Culmea Cernii Var an­sam­blul lo­ca­li­ta­tii Do­maș­nea de pe Dealul Do­ma­s­nii etc.)
  • con­ser­va­rea am­bi­an­tei et­no­fol­clori­ce a zonei;
  • pre­o­cu­pa­rea fo­ru­ri­lor de resort, a edi­li­lor co­mu­nei pentru pu­ne­rea în va­loa­re a tu­tu­ror mo­nu­men­te­lor din pe­ri­me­trul lo­ca­li­ta­tii, atât sub aspect mu­ze­i­stic, cât și tu­ris­tic și social cul­tu­ral.
În ciuda fap­tu­lui că Do­maș­nea dis­pu­ne de un po­ten­ți­al tu­ris­tic bogat și variat , acesta nu este va­lo­ri­fi­cat la justă lui va­loa­re, de­o­a­re­ce lip­sesc aproa­pe în to­ta­li­ta­te do­ta­ri­le cu des­ti­na­ție tu­ris­ti­că. Re­mar­cam faptul că tra­ver­sa­rea co­mu­nei de șo­sea­ua eu­ro­pea­nă E 70 are o mare im­por­tan­tă pentru dezvol­ta­rea tu­ris­mu­lui. În cadrul stra­te­gi­ei de dezvol­ta­re a co­mu­nei este pre­ci­zata con­stru­i­rea unei baze tu­ris­ti­ce adec­va­te dezvol­tă­rii agro­tu­ris­mu­lui în prin­ci­pal ce va fi am­pla­sa­ta la ie­și­rea din­spre sud a lo­ca­li­ta­tii Do­maș­nea.

În acest sens, ele­men­te­le care tre­bu­ie ur­mă­ri­te în ame­na­ja­rea tu­ris­ti­că a co­mu­nei sunt ur­mă­toa­re­le:

  • in­te­gra­rea ar­mo­ni­oa­sa a vi­i­toa­re­lor con­struc­ții în an­sam­blul ca­dru­lui na­tu­ral, care să pună în evi­den­sa re­su­re­le tu­ris­ti­ce;
  • di­ver­si­fi­ca­rea do­ta­ri­lor de bază și com­ple­men­ta­re pentru a asi­gu­ra o paletă largă de pres­ta­tii tu­ris­ti­ce;
  • cre­a­rea unei oferte tu­ris­ti­ce cu un ac­cen­tu­at ca­rac­ter de spe­ci­fi­ci­ta­te( ori­gi­nal);
  • asi­gu­ra­rea unei po­si­bi­le fle­xi­bi­li­tati a ofer­tei, în func­ție de pre­fe­rin­țe­le tu­riș­ti­lor;
  • di­men­sio­na­rea ri­gu­roa­sa, evi­tând aglo­me­ra­rea și de­gra­da­rea pe­i­sa­ju­lui;
  • ie­rar­hi­za­rea di­fe­ri­te­lor tipuri de ser­vi­cii tu­ris­ti­ce;
  • in­zes­tra­rea di­fe­ri­te­lor puncte ale zonei cu dotari au­xi­li­a­re;
  • asi­gu­ra­rea func­tio­na­li­ta­tii optime a ac­ti­vi­tă­ții în zonă ( ac­ce­si­bi­li­ta­tea, par­cări etc.);
  • asi­gu­ra­rea unei efi­cien­te eco­no­mi­ce și so­ci­a­le ri­di­ca­te;
Deși do­ta­ri­le tu­ris­ti­ce sunt minime, în zona se prac­ti­ca di­fe­ri­te forme de turism:
  • tu­ris­mul montan - zona monta­na oferă atrac­tii tu­ris­ti­ce va­ri­a­te: fru­mu­se­țea pe­i­sa­ju­lui, ce poate fi ad­mi­ra­ta din punc­te­le de bel­ve­de­re ( de exem­plu, pe Dealul Do­ma­s­nii);tu­ris­mu­lui montan i se pot cir­cum­scrie: dru­me­tia monta­na ( cu tra­se­ul spre Cernii Var), odihnă și re­cre­e­rea, vâ­nă­toa­rea spor­ti­vă etc.
  • tu­ris­mul iti­ne­rant cu va­len­te cul­tu­ra­le- poate va­lo­ri­fi­ca mo­nu­men­te cul­tu­ra­le( bi­se­ri­ci­le), ele­men­te­le de et­no­gra­fie și fol­clor;
  • tu­ris­mul rural- păs­trea­ză ele­men­te­le tra­di­țio­na­le de et­no­gra­fie și fol­clor, dar care are și un mediu na­tu­ral pi­to­resc;
  • tu­ris­mul de sfâr­șit de săp­tămâ­nă- este fa­vo­ri­zat de exis­ten­ța unui mare număr de po­ten­ți­ali tu­riști din județ și din ju­de­te­le vecine ( Timis, Arad, Me­he­dinți, etc.);
  • tu­ris­mul ști­in­ți­fic - a fost și este prac­ti­cat în­de­o­se­bi de cer­ce­tă­tori ai ge­o­gra­fi­ei zonei, cum ar fi: Gr. Posea, N. Sch­mi­dt, P. Coteț, AI. Roșu, Sche­u­san I. C., ca și de stu­denți de la di­fe­ri­te fa­cul­tăți de ge­o­gra­fie din țară( Oradea, Bu­cu­res­ti etc.);
  • tu­ris­mul de tranzit este cea mai prac­ti­ca­ta formă de turism, fiind in­les­ni­ta de tra­ver­sa­rea co­mu­nei de către șo­sea­ua eu­ro­pea­nă E 70 și de exis­ten­ța gării Do­maș­nea- Cornea co­nec­ta­tă la ma­gis­tra­la fe­ro­vi­a­ra Bu­cu­res­ti- Ti­mi­șoa­ra. Prin aces­tea se re­a­li­zea­ză con­e­xiu­ni­le cu toată țară, iar prin E 70, cu cele mai im­por­tan­te centre ale Eu­ro­pei de vest și cen­tra­le.
Toate aceste forme de turism se pot adresa cu succes atât pieței tu­ris­ti­ce in­ter­ne, cât și celei ex­ter­ne, în con­di­ți­i­le unei pro­mo­vari adec­va­te.

În con­clu­zie, putem spune că tu­ris­mul con­sti­tu­ie o pre­mi­sa esen­ți­a­lă în dezvol­ta­rea du­ra­bi­lă a co­mu­nei Do­maș­nea.
Text pre­lu­at - cu acor­dul co­or­do­na­to­ru­lui ști­in­ți­fic prof.univ.dr. Petru Urdea - din lu­cra­rea de di­zer­ta­tie "Comuna Do­maș­nea - Studiu de ge­o­gra­fie apli­ca­tă cu pri­vi­re spe­cia­lă asupra or­ga­ni­za­rii te­ri­to­ri­u­lui", Uni­ver­si­ta­tea de Vest Ti­mi­șoa­ra, 2003, al ab­sol­ven­tei Vir­gi­nia-Sorina Ni­culici. Le oferim mul­țu­mi­ri­le noas­tre.