În ceea ce privește așezarea geografică, Domașnea este situată în sud-vestul țării, facând parte din culoarul depresionar Timis-Cerna, și fiind încadrată de înălțimile Muntiilor Semenic și Cernei. Prin așezare Domașnea se încadrează în condițiile climatului temperat-continental cu nuanțe moderate.
Factorii genetici ai climei
1). Radiația solară directă depinde de unghiul de înălțime al Soarelui, de opacitatea atmosferei și de unghiul sub carea aceasta este receptionata. Sumele medii anuale ale radiatiei solare globale sunt cuprinse între 100 și 115 kcal / cm2 / an. În intervalul noiembrie-ianuarie sumele radiatiei solare totale nu depășesc în general valoarea de 3-5 kcal / cm2 / an, iar în intervalul mai-august ating valori de 14-15 kcal / cm2 / an.
2. Radiația reflectată variază în funcție și de albedoul suprafeței active, de structura fluxului radiatiei globale și de caracteristicile fizice ale stratelor inferioare ale atmosferei. Cele mai reduse valori se inregistreza la sfârsitul toamnei și începutul iernii sub 0,1 kcal / cm2 / an. Datorită stratului de zăpadă iarnă radiația reflectată crește peste 0,1 kcal / cm2 / an.
3. Radiația absorbită (energia solară preluată și supusă transformării în energie calorica de către suprafață activă) crește rapid în prima jumătate a anului astfel ca în ianuarie 40-45 % din energia solară este preluată de suprafață activă, iar în martie crește la 80-85 %.
Bilantul radiatiei este condiționat de caracteristicile fizice ale suprafeței active, care determina atât potențialul energiei preluate cât și pe cel al energiei cedate atmosferei dar și starea atmosferică. Ziua, radiația absorbită este tot timpul anului mai mare decât radiația efectiva. Pâna în iunie-iulie bilantul crește astfel incât la amiaza în zilele de vară beneficiază de peste 0,6 kcal / cm2 / an. În nopțile cu cer acoperit, bilantul radiativ are un potențial de numai 20% față de cel din nopțile senine, iar la amiaza în zilele cu cer acoperit variază între 40-60 % față de cel al zilelor senine.
Circulația generală a atmosferei
Regimul climatic este influențat de masele de aer ciclonale sau anticiclonale din vest, nord-vest și sud-vest. Astfel în timpul verii zona este invadată de masele de aer maritim provocând ploi și creșterea umiditatii. Iarna modelarea regimului climatic este determinată de masele de aer umed și relativ cald aduse de circulația ciclonala din zona Atlanticului de Nord.
Activitatea ciclonala din Marea Mediterana se face simțită în depresiune în perioada de iarnă și toamnă, mai ales prin creșterea temperaturilor și precipitatiilor.
Depresiune intramontana, cu aspect de culoar cuprins între masivele muntoase cu creștere altitudinala de la sud spre nord și de la centru spre periferie în zonele de contact creează o serie de condiții climatice locale, un topoclimat de depresiune.
Prezenta M-tilor Semenic și a M-tilor Cernei au un efect puternic și divers asupra circulatiei atmosferice. Acest baraj natural, înalt de 1350- 1450 m, formează un adevărat obstacol în fața maselor de aer aflate în deplasare, producând astfel și o compartimentare naturală. Ciclonii mobili ce vin dinspre vest, nord- vest și sud - vest coboară în depresiune, unde se aduna și apoi sunt obligați în drumul lor spre est la o ascensiune peste culmea M- tilor Cernei. Deci, în zona de descendentă a maselor ciclonale (în partea de vest) din cauza încălzirii maselor de aer, temperatura crește, umiditatea scade, crescând valorile evapotranspiratiei, în schimb, în zona de ascendenta a maselor de aer se produce scăderea temperaturilor, creșterea umiditatii și scăderea evapotranspiratiei.
Regimul temperaturii aerului
Domașnea este încadrată de izoterma medie anuală de 8,6 C. Valoarea izotermei medii în timpul iernii (ianuarie) este de -2 C iar a anotimpului cald (iulie) este de 19 C. Aceste valori caracterizează zonele de vale și interfluviile centrale, în timp ce spre zona de racord cu unitățile muntoase, izotermele înregistrează valori mai scăzute, valori modificate în funcție de formele de relief din depresiune, expunerea versantilor etc.
Caracteristicile regimului termic reies din analiza distributiei temperaturilor medii lunare și anuale. În sezonul rece (octombrie -aprilie) temperaturile medii lunare, exceptând lunile ianuarie, februarie și uneori decembrie, depășesc 0 grade C constantându-se cresteri din ce ce mai mari de la o lună la altă. Datorită influentei maselor de aer umede și relativ calde din vest, nord-vest și sud-vest, frecvența zilelor de iarnă nu depășește 30- 40 zile. În ceea ce privește valorile temperaturilor maxime absolute, ele au fost de 37,4 C în august 1965 și de -32 C în ianuarie 1972.
Primul îngheț se plasează în perioada 1 octombrie -11 noiembrie, iar ultimul în intervalul ultimei decade a lunii aprilie -prima decadă a lunii mai. Fiind o zonă depresionara, încadrată de culmi muntoase înalte și functionând ca un culoar prin care se canalizeaza masele de aer, în cadrul acestei depresiuni se remarca și inversiuni de temperatura care se accentueaza mai ales iarna când pe vai se produc acumulari de aer rece, în timp ce pantele și părțile mai înalte sunt acoperite de aer mai cald. Configuratia versantilor și expunerea acestora influențează repartitia temperaturilor. Așa se explica valorile termice favorabile livezilor de pomi fructiferi ce se dezvolta foarte bine pe versantii slab inclinati din cadrul nivelului culmilor depresiunii sau chiar pe cei din partea inferioară a ramei depresionare și nu în baza acesteia unde prin inversiuni termice se înregistrează temperaturi mai scăzute.
Umezeala aerului Din datele existente se constata că umezeală relativă medie anuală inregistreza valori ridicate ce se mențin în general între 75-90 %. În lunile iulie- august sunt mai scăzute și se datorează creșterii generale a temperaturii aerului și reducerii cantitatilor de precipitatii atmosferice în timp ce în lunile decembrie-ianuarie se înregistrează valorile cele mai ridicate ce sunt puse pe seama condițiilor atmosferice umede ale maselor de aer oceanice din vestul continentului.
Nebulozitatea
Nebulozitatea constituie un factor climatologic important deoarece influențează în mare măsură insolatia din timpul zilei și radiația căldurii din sol în timpul nopții. Ea este strâns legată de circulația atmosferică și de configuratia geologica a depresiunii. Media lunară a nebulozitatii înregistrează valorile cele mai mari iarna (6,5 -7,5), iar cele mai mici vara (4,0 -5,2) și toamnă (4,5 -5,5). Numărul mediu anual de zile cu cer noros este de 120- 140, iar numărul zilelor cu cer senin atinge valori medii multianuale de 100 -110.
Precipitatiile atmosferice
Din datele existente la postul meteorologic Domașnea, se constata ca în cadrul depresiunii precipitatiile medii anuale insumeaza valori de 825 mm, crescând însă spre ramă muntoasa mai moderat către vest și mai evident către est. Se observa și o descrestere spre sud, astfel cantitatea medie anuală fiind de 825 mm la Domașnea și 750 mm de precipitatii la Mehadia.
Precipitatiile cele mai bogate cad în anotimpul cald, prima decadă a lunii aprilie -a două decadă a lunii octombrie. Precipitatiile sunt legate de prezenta maselor de aer continental vestic, cât și de activitatea ciclonala, cele mai însemnate cantități de precipitatii cad în lunile mai și iunie (100-110 mm), o creștere mai mica având și lunile septembrie -octombrie (75-85 mm), iar cele mai scăzute cad în lunile decembrie -februarie (cca 50 mm).
Precipitatiile maxime absolute în 24 ore înregistrează valori apreciabile, astfel ca în a ianuarie 1953 în Domașnea au căzut 126,9 mm. Caracteristic pentru zonă depresionara este și numărul zilelor cu precipitatii sub forma solidă din timpul iernii. Numărul anual al zilelor cu ninsoare insumeaza 36 -40, jar cel al zilelor cu strat de zăpadă de 55 -65, grosimea medie anuală a stratului de zăpadă fiind în jur de 40 - 60 cm.
Vântul
În cadrul depresiunii se remarca, în general, direcția predominanta de vest și nord-vest a vântului. Aceasta este legată atât de dinamică circulatiei atmosferice, cât și de poziția depresiunii în cadrul culoarului Timis -Cerna, pe care se canalizeaza masele de aer (Scheusan I.C., 1997).
În lungul vailor, la contactul cu regiunile mai înalte, cu precadere spre M-ții Cernei, cu frecvență în bazinul Domașnea -Cornea, în timpul anului și mai pronunțat în zilele senine se produc brizele de munte -vale. Ziua aerul se deplasează în lungul văii Domașnea -Tutorovita -Valea Mare și pe versantii din estul acesteia sub forma unui flux ascendent cu aer mai cald (deci dinspre regiunile joase spre cele înalte), iar noaptea în sens opus sub forma unui flux descendent. Această face să apară inversiunea de temperatura, sesizabila mai ales în anotimpul de iarnă și vară (Scheusan I.C., 1997).
Fenomene meteo -climatice deosebite
În cadrul zonei mai apar și o serie de procese și fenomene atmosferice cu o frecvență mai redusă, dar care prezintă totuși interes pentru cunoașterea anumitor particularitati ale climei din depresiune, având efecte deosebite asupra multiplelor activități social -economice. Producerea lor este legată de procese advective și radiative locale, motiv pentru care ele se prezintă discontinuu în timp și neuniform repartizate în spațiu.
Viscolul este un fenomen meteo-climateric specific iernii, deși în depresiune nu se produce cu regularitate în fiecare an. Numărul zilelor cu viscol este mic, în general sub 5. Cele mai puternice viscole au fost în 3-5 ianuarie 1954 și cel din 11- 14 februarie 1956, ce au avut efecte distrugătoare asupra clădirilor și vegetatiei.
Lapovita cade de regulă în lunile sezonului rece, determinată de trecerea temperaturilor prin pragul de O C. Acest fenomen poate avea urmări negative asupra culturilor de toamnă. De asemenea primăvară exercită o influență defavorabila și asupra pomilor infloriti.
Chiciura și poleiul sunt fenomene hidrometeorologice condiționate de particularitatile fizico-geografice din zonă, cât și de dinamică dominantă a atmosferei. Frecvența mai mare a zilelor cu chiciura și polei se înregistrează în lunile decembrie și ianuarie, în legătura cu invaziile de aer arctic, maritim. Cantitatea depunerilor solide și intensitatea lor sunt diferite variind în funcție de direcția de deplasare a maselor și fronturilor de aer, precum și condiționate de particularitatile termoconductibile ale suprafeței active.
Grindină, fenomen dăunător mai ales pentru agricultură, dar și pentru asezarile omenești. Grindină se produce mai ales în lunile de vară (mai-iulie), când posibilitatea realizarii convectiei dinamice este maximă. Frecvența este totuși redusă.
Bruma ocupa un loc important în grupa fenomenelor hidrometeorologice dăunătoare pentru agricultură. Bruma se formează toamnă, iarna și primăvară în timpul noptilor senine și calme, când temperatura soluluj scade sub O C. Anual la numărul zilelor cu bruma este de 35-40, iar frecvența cea mai mare se înregistrează în lunile martie și noiembrie. Primele brume de toamnă și ultimele brume de primăvară se produc ca dată medie cu cca. 10-15 zile mai devreme și respectiv mai târziu decât primele și ultimele ingheturi.
În concluzie, analizând gradele de vulnerabilitate ale zonei studiate față de aceste fenomene meteorologice deosebite putem spune că față de îngheț bruma, viscol aria comunei Domașnea prezintă o vulnerabilitate intermediara iar la grindină, uscaciune și secetă, vulnerabilitate mica. La inversiunile de temperatura vulnerabilitatea este intermediara iar la intensitatea ploilor de vară combinat.
Impactul condițiilor climatice asupra agriculturii
Dezvoltarea climatologiei s-a făcut în strânsa legătură cu necesitățile de ordin practic și ale agriculturii. Dintre elementele climatice, energia solară sub forma de lumină și căldură cât și precipitatiile atmosferice (inclusiv stratul de zăpadă) au un rol hotarâtor în producția agricola. Necesitățile plantelor și pomilor fructiferi față de căldură sunt legate fiziologic de anumite faze fenologice în dezvoltarea lor. Așa de pildă, grâul de toamnă găsește condiții ecologice optime. Optimul termic pentru insamântare este de 19 C, iar pentru germinare și rasarire este de 12-20 C, pentru polenizare și fecundare de 16-20 C. Grâul de toamnă în perioada de vegetație are nevoie de 2500-3000 C care se realizează în 270-280 zile.
Porumbul beneficiază de asemenea de condiții optime. Are nevoie în perioada de vegetație de 2000-2600 C, care se realizează în 100-150 zile. Deoarece pomicultura deține o pondere însemnată în economia comunei, se poate vorbi chiar de un agroecosistem pomicol, în cadrul căruia se stabilesc interactiuni puternice între cultura pomilor fructiferi și ansamblul factorilor climatici. Astfel, condiții pedoclimatice favorabile găsesc aici: mărul, prunul, nucul, ciresul și arbustii fructiferi, care se dezvolta bine în condițiile temperaturii medii anuale cuprinse între 8-11 C, caracteristice zonei (Boscota G., 1993).
Topoclimatul
Acest topoclimat cuprinde piemontul și glacisurile de sub culmea Cerni Vâr, spinârile crestelor Potoc, Truschiu și lungul Vâii Domașnea. Aici se înregistrează ce1e mai scăzute valori termice, cea mai scăzută evapotranspiratie și cea mai ridicată umiditate relativă a aerului din depresiune. Situația este cauzată de masele de aer ce vin dinspre vest, care în drumul lor ascendent înspre culmea Cerni Vâr produc racirea adiabatica a acestora, precum și de frecvența brizelor de munte din acest sector. Acestea conditioneaza dezvoltarea ciclurilor vegetative ce sunt mult intârziate față de restul depresiunii cu 15-20 zi1e.
Text preluat - cu acordul coordonatorului științific prof.univ.dr. Petru Urdea - din lucrarea de dizertatie "Comuna Domașnea - Studiu de geografie aplicată cu privire specială asupra organizarii teritoriului", Universitatea de Vest Timișoara, 2003, al absolventei Virginia-Sorina Niculici. Le oferim mulțumirile noastre.