Către,

          DNA

 

 

Referitor dosar privind modul de gestionare a fondurilor APIA alocate pentru pajisti si de administrare a acestor pajisti la nivelul com. Domaşnea

 

 

 

Stimate domnule  Procuror  Șef  Daniel Morar,

 

 

 

        Cu toate că, din lipsa de reactie a

organelor parchetului referitor la sesizările privind  modul în care s-au gestionat de-a lungul timpului subventiile APIA alocate pentru pajistile apartinând comunei Domasnea si modul în care se administrează aceste pajisti, am înteles că nu s-ar ridica niciun fel de probleme de legalitate si nu s-ar impune interventia organului judiciar pentru o eventuală corectare a stării de lucruri, ne simtim datori totusi să furnizăm parchetului în continuare informatiile pe care le detinem în legătură cu aceste aspecte ale problemei. Si facem acest lucru deoarece considerăm că aceste materiale transmise vor putea măcar servi cândva pentru o scriere istorică corectă a dezmătului pe banul public care se petrece in perioada actuală sub privirile îngăduitoare si poate chiar si în aplauzele organelor sistemului judiciar. Si sperăm ca organele DNA Structura Teritorială Timisoara măcar să arhiveze în conditii corespunzătoare materialele transmise, pentru a se evita deteriorarea acestora și a nu îngreuna astfel munca istoricilor care s-ar putea ocupa într-un viitor mai mult sau mai putin îndepărtat cu inventarierea cauzelor si eventual identificarea celor care au contribuit în mod direct sau indirect la producerea acestui dezastru economic, social si moral cu care ne confruntăm în prezent.

        Ne cerem scuze totodată pentru naivitatea de a fi crezut că în Romania legea se aplică unitar și se aplică un tratament egal in solutionarea dosarelor si astfel am inoportunat de atâta timp organul parchetului cu sesizari privind nelegalitatile comise la nivelul administratiei publice a comunei Domasnea, desi încă cu mult timp în urmă se acreditase ideea că organele judiciare nu vor interveni pentru stoparea nelegalităților semnalate, deoarece făptasii ar beneficia de o anumită imunitate judiciară prin apartenenta la formatiunea politică aflată la guvernare, ceea ce evidentele par a începe să confirme. Însă, chiar dacă sesizările si plângerile pe care le-am transmis au rămas fără niciun efect, vom continua  să vă sesizăm în legătură cu cele ce se petrec la această unitate administrativă, măcar pentru considerentele mai sus enuntate.

        De această dată  informatiile pe care le furnizăm se referă  la faptul că anumite sume de bani din subventii APIA nu se regăsesc în cont la sfârsitul anului 2011 si nu se regăsesc nici în decontul anumitor lucrări raportate ca fiind efectuate. Și, cum secretul cu privire la modul în care se gestionează banul public de către conducerea primăriei Domasnea este bine păzit, nici de această dată nu am primit informatiile solicitate în legătură cu acest aspect al problemei. Iar, Camera de Conturi Caras Severin, în urma memoriului transmis către Curtea de Conturi(anexa 1) si retransmis acestei institutii spre solutionare ne comunică acelasi răspuns pe care-l primim de fiecare dată în ultimii 3 ani,(anexa 2), de această dată însă sesizăm si o notă de aroganță, întrucât printre rânduri se pare că ni se transmite că actiunile de control sunt dispuse discretionar, iar la unitatea administrativă Domasnea, din motive care nouă ne scapă, nu se doreste efectuarea vreunui control pe aspectele sesizate în ultimii ani, chiar dacă din comunicările noastre reies posibile fapte de mare gravitate în gestionarea fondurilor europene si nu numai. 

        Astfel că, aceste aspecte semnalate Camerei de Conturi Caras Severin, considerăm că ar trebui să stea și în atentia organului parchetului, sau măcar să fie stocate si conservate informatiile, povestea fiind interesantă si poate emblematică si exemplificativă privind modalitatea de cheltuire a unor fonduri alocate de UE cu scopul de a se sprijini dezvoltarea activității zootehnice, dar care însă se gestionează la modul arătat. Pentru că interesantă si incitantă nu este doar partea de povestire  privind misterul gestionării fondurilor la care facem vorbire în prezentarea de mai sus, ci si costurile lucrării de intretinere a islazului comunal convenite a fi achitate societății care a prestat asemenea servicii în anul 2011. Deoarece se cunoaste si de către organul parchetului din materialele transmise anterior faptul că pentru efectuarea lucrărilor de intretinere a islazului s-a mai organizat o licitatie în anul 2010 la care punctajul cel mai bun a fost obtinut de către o societate care se angajase să efectueze lucrările de întretinere a islazului la un pret de 400 lei/ha. Însă, desi oferta era cea mai avantajoasă, comisia de desemnare a câstigătoarei licitatiei a stabilit drept câstigătoare o altă societate care oferea un pret de 1800 lei. Astfel că societatea care s-a considerat nedreptățită a contestat decizia comisiei și i s-a dat câstig de cauză, fiind desemnată în urma interventiei Agentiei de Monitorizare a achizitiilor publice drept câstigătoare. Numai că i s-a refuzat acordarea unui avans de plată si probabil din lipsă de fonduri a renuntat la contract. Iar, la licitatia următoare organizată a fost desemnată până la urmă ca câstigătoare tot societatea preferată si initial, însă la un pret mult mai consistent si acesteia  i s-a acordat si un avans de plată reprezentând 20% din valoarea contractului. Iar, la final, asa cum am comunicat deja organului judiciar prin completarea la memoriu transmisă la data de 20 decembrie 2011, societatea contractoare a fost chiar scutită de a efectua lucrări pe anumite suprafete datorită gradului de dificultate mai ridicat, cu toate că atunci când a participat la licitație și și-a adjudecat contractul se presupune că  cunoștea situația de pe teren și că nu se aștepta, după cum am mai spus, ca lucrările de curățare a pajistilor comunale să fie efectuate pe terenul de fotbal, pe trotuarul din fața primăriei sau pe drumul care duce la gara. Și, mai mult, acele suprafete pentru care s-a renuntat la lucrări nici măcar nu au fost identificate. Dar, s-a apreciat că trebuie revenit totusi cu interventie si pe unele din aceste suprafete, după cum se pare, printr-un alt contract si prin cheltuirea altor sume de bani în acest an. De exemplu, în blocul fizic 327, pentru o suprafata de 1,5 ha s-a decis scutirea societății contractoare la solicitarea acesteia(anexa 3)de a mai efectua lucrari datorita gradului ridicat de dificultate. În acest an s-a hotărât din nou însă să se efectueze lucrari si pe această suprafată printr-un alt caiet de sarcini si prin cheltuirea altor fonduri, evident(anexa 4). Deci, dacă totusi se apreciază că se pot efectua lucrări si pe această suprafată, atunci cum se justifică faptul că  societatea comercială care a avut contract de lucrări în anul 2011 a fost scutită de a efectua lucrări pe această suprafată desi se angajase contractual în acest sens ? Și exemplele pot continua si cu alte suprafete de pajisti.

        Dar, oricât de redusă ar fi instructia scolară a crescătorilor de animale din localitate, tot remarcă că ceea ce se petrece nu este în regulă si nu este în regulă nici să cheltuiesti bani publici  pentru lucrări de întretinere pe anumite suprafete de pajisti care nu sunt delimitate printr-o parcelare precisă, ci doar indicate ca făcând parte dintr-o suprafată mai mare denumită bloc fizic. Tot asa cum nu înteleg cum se poate face receptia lucrărilor pe suprafete nidentificate si nedelimitate cu exactitate în cadrul unui anumit bloc fizic. Oricum, răspunsul la aceste întrebări si depistarea potecilor pe care călătoresc banii publici nu ar trebui lăsată în seama contribuabilului, atâta timp cât acesta sustine financiar prin taxele si impozitele pe care le plăteste un întreg sistem judiciar.

 

        Si, la finalul prezentei comunicări, întrucât se apropie și finalul mandatului meu de consilier local si nu stiu dacă voi mai recâstiga un nou mandat, dat fiind faptul că timp de aproape 4 ani nu am fost capabil să sensibilizez organele judiciare să întreprindă demersurile necesare reinstituirii unei stări de legalitate la nivelul administratiei publice din care am făcut parte, am fost mandatat să mai transmit si o ultimă scrisoare, al cărui continut nu-mi apartine însă, dar la care  subscriu alături de membrii comunității care se crucesc de cele ce se întâmplă, chiar dacă organul judiciar rămâne impasibil la aceste isprăvi pe banul public, sau poate că tocmai de aceea se si regăsesc si subscriu si ei la cele spuse, invocate odată de Eminescu în ultimul fragment din Scrisoarea a III-a:

 

”Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Cînd vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vînează și cîștigul fără muncă,

Azi, cînd fraza lustruită nu mai poate înșela,

Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?

Prea v-ați arătat arama sfîșiind această țară,

Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,

Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteți – niște mișei!

Da, cîștigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.

Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punînd mîna pe ei,

Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei,

Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!”

 

 

 

                                                                                  Consilier local,

                                                                                 Tudor Milulescu

 

Anexa 1 Memoriu Curtea de Conturi a Romaniei

 

Raspuns Camera de conturi Caras Severin 001

 

Anexa 3 Solicitare inlocuire suprafete pentru lucrari contractat 001

 

Anexa 4 Caiet sarcini lucrari 2012 001