"Şi Adevăr vă spun vouă: unul dintre voi mă va vinde…"

Cred cu tărie că printre cele mai nocive şi perverse efecte ale comunismului nu se numără cele suferite pe termen scurt, concretizate la vremea respectivă prin privarea de libertate, absenţa libertăţii de exprimare, privarea de drepturi sau de bunuri de consum. Cel mai mare rău făcut de comunism este pervertirea sufletului uman şi transformarea omului într-un animal de pradă. Şi, din păcate, într-o hienă şi nu într-un tigru, măcar. Mecanismul principal prin care a acţioant comunismul, în afară de clasicele metode de teroare, a fost anihilarea intelecualităţii şi crearea unor intelectuali artificiali, subordonaţi ideologiei de partid. Pentru că numai proştii pot fi controlaţi. Numai dacă ţii omul în întuneric poţi să-l subjugi, pentru că nu va ştii cum e să trăieşti în lumină. 

Iar azi, mai mult ca oricând, sunt convinsă că nu vom scăpa niciodată de plaga comunismului. Cei 20 de ani prezişi de Brucan pentru estomparea daunelor comunismului asupra românilor se vor scurge perpetuu şi nu vor expira niciodată. Pentru că daunele astea nu sunt daune de formă, ci de fond. Sunt daune structurale, adânc intrate în însăşi ADN-ul uman. Or, de ele nu scapi nici prin moarte pentru că ADN-ul îţi rămâne întipărit în copiii şi nepoţii tăi. 

Văd în jurul nostru oameni care preferă să trăiască în mocirla eternului "las' că merge şi-aşa", oameni care ar muşca şi din sufletul mamei dacă ar bănui că au cel mai mic avantaj, oameni care preferă să vină la caldele locuri de muncă preferând

să nu facă nimic, chiar dacă asta înseamnă un trai de azi pe mâine, în loc să trăiască bine muncind, oameni care trăiesc cu mentalitatea "statul trebuie" şi nu cu "eu trebuie". Văd oameni aplecaţi şi încovoiaţi de o ruşine pe care n-o simt, oameni care preferă să distrugă generaţii dintr-o clipită, fără să se gândească la ce lasă în urmă. 

Să nu ne mai amăgim: lucrurile nu se vor schimba niciodată, generaţiile care vin se construiesc pe cu totul alte valori, în care onestitatea, demnitatea, integritatea şi toate cuvintele astea mari nu înseamnă nimic. Nici măcar banul nu înseamnă nimic. Lenea guvernează. 

Şi uite-aşa, plătim etern fără vreo vină lăcomia unora care se vând pentru 30 de arginţi care le ajung 2 zile de desfrâu şi o viaţă de ciumă. 

… dar vă rog să nu uitaţi că, în final, până şi Iuda s-a spânzurat…