In ceea ce priveste asezarea geografica, Domasnea este situata in sud-vestul tarii, facând parte din culoarul depresionar Timis-Cerna, si fiind incadrata de inaltimile Muntiilor Semenic si Cernei. Prin asezare Domasnea se incadreaza in conditiile climatului temperat-continental cu nuante moderate.
Factorii genetici ai climei
1). Radiatia solara directa depinde de unghiul de inaltime al Soarelui, de opacitatea atmosferei si de unghiul sub carea aceasta este receptionata. Sumele medii anuale ale radiatiei solare globale sunt cuprinse intre 100 si 115 kcal / cm2 / an. In intervalul noiembrie-ianuarie sumele radiatiei solare totale nu depasesc in general valoarea de 3-5 kcal / cm2 / an, iar in intervalul mai-august ating valori de 14-15 kcal / cm2 / an.
2. Radiatia reflectata variaza in functie si de albedoul suprafetei active, de structura fluxului radiatiei globale si de caracteristicile fizice ale stratelor inferioare ale atmosferei. Cele mai reduse valori se inregistreza la sfârsitul toamnei si inceputul iernii sub 0,1 kcal / cm2 / an. Datorita stratului de zapada iarna radiatia reflectata creste peste 0,1 kcal / cm2 / an.
3. Radiatia absorbita (energia solara preluata si supusa transformarii in energie calorica de catre suprafata activa) creste rapid in prima jumatate a anului astfel ca in ianuarie 40-45 % din energia solara este preluata de suprafata activa, iar in martie creste la 80-85 %.
Bilantul radiatiei este conditionat de caracteristicile fizice ale suprafetei active, care determina atât potentialul energiei preluate cât si pe cel al energiei cedate atmosferei dar si starea atmosferica. Ziua, radiatia absorbita este tot timpul anului mai mare decât radiatia efectiva. Pâna in iunie-iulie bilantul creste astfel incât la amiaza in zilele de vara beneficiaza de peste 0,6 kcal / cm2 / an. In noptile cu cer acoperit, bilantul radiativ are un potential de numai 20% fata de cel din noptile senine, iar la amiaza in zilele cu cer acoperit variaza intre 40-60 % fata de cel al zilelor senine.
Circulatia generala a atmosferei
Regimul climatic este influentat de masele de aer ciclonale sau anticiclonale din vest, nord-vest si sud-vest. Astfel in timpul verii zona este invadata de masele de aer maritim provocând ploi si cresterea umiditatii. Iarna modelarea regimului climatic este determinata de masele de aer umed si relativ cald aduse de circulatia ciclonala din zona Atlanticului de Nord.
Activitatea ciclonala din Marea Mediterana se face simtita in depresiune in perioada de iarna si toamna, mai ales prin cresterea temperaturilor si precipitatiilor.
Depresiune intramontana, cu aspect de culoar cuprins intre masivele muntoase cu crestere altitudinala de la sud spre nord si de la centru spre periferie in zonele de contact creeaza o serie de conditii climatice locale, un topoclimat de depresiune.
Prezenta M-tilor Semenic si a M-tilor Cernei au un efect puternic si divers asupra circulatiei atmosferice. Acest baraj natural, inalt de 1350- 1450 m, formeaza un adevarat obstacol in fata maselor de aer aflate in deplasare, producând astfel si o compartimentare naturala. Ciclonii mobili ce vin dinspre vest, nord- vest si sud – vest coboara in depresiune, unde se aduna si apoi sunt obligati in drumul lor spre est la o ascensiune peste culmea M- tilor Cernei. Deci, in zona de descendenta a maselor ciclonale (in partea de vest) din cauza incalzirii maselor de aer, temperatura creste, umiditatea scade, crescând valorile evapotranspiratiei, in schimb, in zona de ascendenta a maselor de aer se produce scaderea temperaturilor, cresterea umiditatii si scaderea evapotranspiratiei.
Regimul temperaturii aerului
Domasnea este incadrata de izoterma medie anuala de 8,6 C. Valoarea izotermei medii in timpul iernii (ianuarie) este de -2 C iar a anotimpului cald (iulie) este de 19 C. Aceste valori caracterizeaza zonele de vale si interfluviile centrale, in timp ce spre zona de racord cu unitatile muntoase, izotermele inregistreaza valori mai scazute, valori modificate in functie de formele de relief din depresiune, expunerea versantilor etc.
Caracteristicile regimului termic reies din analiza distributiei temperaturilor medii lunare si anuale. In sezonul rece (octombrie -aprilie) temperaturile medii lunare, exceptând lunile ianuarie, februarie si uneori decembrie, depasesc 0 grade C constantându-se cresteri din ce ce mai mari de la o luna la alta. Datorita influentei maselor de aer umede si relativ calde din vest, nord-vest si sud-vest, frecventa zilelor de iarna nu depaseste 30- 40 zile. In ceea ce priveste valorile temperaturilor maxime absolute, ele au fost de 37,4 C in august 1965 si de -32 C in ianuarie 1972.
Primul inghet se plaseaza in perioada 1 octombrie -11 noiembrie, iar ultimul in intervalul ultimei decade a lunii aprilie -prima decada a lunii mai. Fiind o zona depresionara, incadrata de culmi muntoase inalte si functionând ca un culoar prin care se canalizeaza masele de aer, in cadrul acestei depresiuni se remarca si inversiuni de temperatura care se accentueaza mai ales iarna când pe vai se produc acumulari de aer rece, in timp ce pantele si partile mai inalte sunt acoperite de aer mai cald. Configuratia versantilor si expunerea acestora influenteaza repartitia temperaturilor. Asa se explica valorile termice favorabile livezilor de pomi fructiferi ce se dezvolta foarte bine pe versantii slab inclinati din cadrul nivelului culmilor depresiunii sau chiar pe cei din partea inferioara a ramei depresionare si nu in baza acesteia unde prin inversiuni termice se inregistreaza temperaturi mai scazute.
Umezeala aerului Din datele existente se constata ca umezeala relativa medie anuala inregistreza valori ridicate ce se mentin in general intre 75-90 %. In lunile iulie- august sunt mai scazute si se datoreaza cresterii generale a temperaturii aerului si reducerii cantitatilor de precipitatii atmosferice in timp ce in lunile decembrie-ianuarie se inregistreaza valorile cele mai ridicate ce sunt puse pe seama conditiilor atmosferice umede ale maselor de aer oceanice din vestul continentului.
Nebulozitatea
Nebulozitatea constituie un factor climatologic important deoarece influenteaza in mare masura insolatia din timpul zilei si radiatia caldurii din sol in timpul noptii. Ea este strâns legata de circulatia atmosferica si de configuratia geologica a depresiunii. Media lunara a nebulozitatii inregistreaza valorile cele mai mari iarna (6,5 -7,5), iar cele mai mici vara (4,0 -5,2) si toamna (4,5 -5,5). Numarul mediu anual de zile cu cer noros este de 120- 140, iar numarul zilelor cu cer senin atinge valori medii multianuale de 100 -110.
Precipitatiile atmosferice
Din datele existente la postul meteorologic Domasnea, se constata ca in cadrul depresiunii precipitatiile medii anuale insumeaza valori de 825 mm, crescând insa spre rama muntoasa mai moderat catre vest si mai evident catre est. Se observa si o descrestere spre sud, astfel cantitatea medie anuala fiind de 825 mm la Domasnea si 750 mm de precipitatii la Mehadia.
Precipitatiile cele mai bogate cad in anotimpul cald, prima decada a lunii aprilie -a doua decada a lunii octombrie. Precipitatiile sunt legate de prezenta maselor de aer continental vestic, cât si de activitatea ciclonala, cele mai insemnate cantitati de precipitatii cad in lunile mai si iunie (100-110 mm), o crestere mai mica având si lunile septembrie -octombrie (75-85 mm), iar cele mai scazute cad in lunile decembrie -februarie (cca 50 mm).
Precipitatiile maxime absolute in 24 ore inregistreaza valori apreciabile, astfel ca in a ianuarie 1953 in Domasnea au cazut 126,9 mm. Caracteristic pentru zona depresionara este si numarul zilelor cu precipitatii sub forma solida din timpul iernii. Numarul anual al zilelor cu ninsoare insumeaza 36 -40, jar cel al zilelor cu strat de zapada de 55 -65, grosimea medie anuala a stratului de zapada fiind in jur de 40 – 60 cm.
Vântul
In cadrul depresiunii se remarca, in general, directia predominanta de vest si nord-vest a vântului. Aceasta este legata atât de dinamica circulatiei atmosferice, cât si de pozitia depresiunii in cadrul culoarului Timis -Cerna, pe care se canalizeaza masele de aer (Scheusan I.C., 1997).
In lungul vailor, la contactul cu regiunile mai inalte, cu precadere spre M-tii Cernei, cu frecventa in bazinul Domasnea -Cornea, in timpul anului si mai pronuntat in zilele senine se produc brizele de munte -vale. Ziua aerul se deplaseaza in lungul vaii Domasnea -Tutorovita -Valea Mare si pe versantii din estul acesteia sub forma unui flux ascendent cu aer mai cald (deci dinspre regiunile joase spre cele inalte), iar noaptea in sens opus sub forma unui flux descendent. Aceasta face sa apara inversiunea de temperatura, sesizabila mai ales in anotimpul de iarna si vara (Scheusan I.C., 1997).
Fenomene meteo -climatice deosebite
In cadrul zonei mai apar si o serie de procese si fenomene atmosferice cu o frecventa mai redusa, dar care prezinta totusi interes pentru cunoasterea anumitor particularitati ale climei din depresiune, având efecte deosebite asupra multiplelor activitati social -economice. Producerea lor este legata de procese advective si radiative locale, motiv pentru care ele se prezinta discontinuu in timp si neuniform repartizate in spatiu.
Viscolul este un fenomen meteo-climateric specific iernii, desi in depresiune nu se produce cu regularitate in fiecare an. Numarul zilelor cu viscol este mic, in general sub 5. Cele mai puternice viscole au fost in 3-5 ianuarie 1954 si cel din 11- 14 februarie 1956, ce au avut efecte distrugatoare asupra cladirilor si vegetatiei.
Lapovita cade de regula in lunile sezonului rece, determinata de trecerea temperaturilor prin pragul de O C. Acest fenomen poate avea urmari negative asupra culturilor de toamna. De asemenea primavara exercita o influenta defavorabila si asupra pomilor infloriti.
Chiciura si poleiul sunt fenomene hidrometeorologice conditionate de particularitatile fizico-geografice din zona, cât si de dinamica dominanta a atmosferei. Frecventa mai mare a zilelor cu chiciura si polei se inregistreaza in lunile decembrie si ianuarie, in legatura cu invaziile de aer arctic, maritim. Cantitatea depunerilor solide si intensitatea lor sunt diferite variind in functie de directia de deplasare a maselor si fronturilor de aer, precum si conditionate de particularitatile termoconductibile ale suprafetei active.
Grindina, fenomen daunator mai ales pentru agricultura, dar si pentru asezarile omenesti. Grindina se produce mai ales in lunile de vara (mai-iulie), când posibilitatea realizarii convectiei dinamice este maxima. Frecventa este totusi redusa.
Bruma ocupa un loc important in grupa fenomenelor hidrometeorologice daunatoare pentru agricultura. Bruma se formeaza toamna, iarna si primavara in timpul noptilor senine si calme, când temperatura soluluj scade sub O C. Anual la numarul zilelor cu bruma este de 35-40, iar frecventa cea mai mare se inregistreaza in lunile martie si noiembrie. Primele brume de toamna si ultimele brume de primavara se produc ca data medie cu cca. 10-15 zile mai devreme si respectiv mai târziu decât primele si ultimele ingheturi.
In concluzie, analizând gradele de vulnerabilitate ale zonei studiate fata de aceste fenomene meteorologice deosebite putem spune ca fata de inghet bruma, viscol aria comunei Domasnea prezinta o vulnerabilitate intermediara iar la grindina, uscaciune si seceta, vulnerabilitate mica. La inversiunile de temperatura vulnerabilitatea este intermediara iar la intensitatea ploilor de vara combinat.
Impactul conditiilor climatice asupra agriculturii
Dezvoltarea climatologiei s-a facut in strânsa legatura cu necesitatile de ordin practic si ale agriculturii. Dintre elementele climatice, energia solara sub forma de lumina si caldura cât si precipitatiile atmosferice (inclusiv stratul de zapada) au un rol hotarâtor in productia agricola. Necesitatile plantelor si pomilor fructiferi fata de caldura sunt legate fiziologic de anumite faze fenologice in dezvoltarea lor. Asa de pilda, grâul de toamna gaseste conditii ecologice optime. Optimul termic pentru insamântare este de 19 C, iar pentru germinare si rasarire este de 12-20 C, pentru polenizare si fecundare de 16-20 C. Grâul de toamna in perioada de vegetatie are nevoie de 2500-3000 C care se realizeaza in 270-280 zile.
Porumbul beneficiaza de asemenea de conditii optime. Are nevoie in perioada de vegetatie de 2000-2600 C, care se realizeaza in 100-150 zile. Deoarece pomicultura detine o pondere insemnata in economia comunei, se poate vorbi chiar de un agroecosistem pomicol, in cadrul caruia se stabilesc interactiuni puternice intre cultura pomilor fructiferi si ansamblul factorilor climatici. Astfel, conditii pedoclimatice favorabile gasesc aici: marul, prunul, nucul, ciresul si arbustii fructiferi, care se dezvolta bine in conditiile temperaturii medii anuale cuprinse intre 8-11 C, caracteristice zonei (Boscota G., 1993).
Topoclimatul
Acest topoclimat cuprinde piemontul si glacisurile de sub culmea Cerni Vâr, spinârile crestelor Potoc, Truschiu si lungul Vâii Domasnea. Aici se inregistreaza ce1e mai scazute valori termice, cea mai scazuta evapotranspiratie si cea mai ridicata umiditate relativa a aerului din depresiune. Situatia este cauzata de masele de aer ce vin dinspre vest, care in drumul lor ascendent inspre culmea Cerni Vâr produc racirea adiabatica a acestora, precum si de frecventa brizelor de munte din acest sector. Acestea conditioneaza dezvoltarea ciclurilor vegetative ce sunt mult intârziate fata de restul depresiunii cu 15-20 zi1e.
Text preluat – cu acordul coordonatorului stiintific prof.univ.dr. Petru Urdea – din lucrarea de dizertatie “Comuna Domasnea – Studiu de geografie aplicata cu privire speciala asupra organizarii teritoriului”, Universitatea de Vest Timisoara, 2003, al absolventei Virginia-Sorina Niculici. Le oferim multumirile noastre.