Asezarea in cadrul unei depresiuni inconjurata de inaltimi confera acestei zone un pitoresc aparte. Valorile etnografice( portul popular, traditiile si obiceiurile ce sunt pastrate cu sfintenie si astazi, arhitectura populara) sunt alaturi de cadrul natural, o componenta esentiala a potentialului turistic

Precizam faptul ca aceasta comuna face parte din zona turistica Muntele Mic- Poiana Ruscai, subzona Muntele Mic. In cadrul potentialului turistic natural, prezinta interes pitorescul depresiunii, asezata fiind sub culmea muntoasa. Posibilitatile turistice de escaladare a Culmii Cernii Var din localitatea Domasnea sunt multiple.

Tot pe Culmea Cernii Var au loc anual concursuri de coborare cu parapanta. De asemenea, din localitatea Domasnea exista drum turistic nemarcat, ce trece prin: Vf. Ostris, padurea Fagii Rari, Poienile Ruscai, Ostrisel, Hunta, ajungand in M- tii Godeanu, cu o izocrona de 10- 12 ore de mers normal.( Scheusan I. C., 1997).

In cadrul potentialului turistic antropic, se evidentiaza in primul rand elementele etnografice.

O caracteristica etnografica apare din imbinarea dintre viata moderna a satelor si ceea ce numim arhaic, locuinta si gospodarie, ocupatii, obiceiuri, port, arta populara.( Olaru M., 1996).

Salasele banatene au aspect de case bine intretinute si au fost create de om din timpuri stravechi, cu scopul de a valorifica resursele teritoriului cu relief inalt, puternic fragmentat. Unele dintre acestea au devenit asezari permanente si in cazul comunei Domasnea. Cele doua localitati ale comunei, cu structura lor compacta, mai intima, constituie un punct de atractie de prim ordin pentru turismul rural ( agroturismul).

Portul popular imbina elemente ale unei puternice romanitati, cu unele de cultura oriental bizantina, olteneasca,etc.

Cava din elementele de morfologie ce compun costumul banatean barbatesc (camasa lunga, laibarul), impreuna cu catrintele(de obicei din catifea neagra), opregurile cu ciucuri, ceapsa cu conciul la costumul femeiesc, definesc tipul de costum banatean cu o puternica personalitate. El poseda trasaturile costumului popular de munte cu forme geometrice sau flori si culori sobre.

Dintre obiceiuri, se remarca masuratul oilor( in luna mai), specific se altfel, intregii zone a Banatului montan.

Mestesugul caracteristic acestei zone este evident cojocaritul, practicat pe baza cresterii animalelor. De fapt, in ultimii 10 ani, el a fost inlocuit ( aproape in totalitate) de confectionarea hainelor de piele. Monumentele si ansamblurile arheologice sunt reprezentate in acest spatiu de asezarea civila romana ( sec. Il- III) si fortificatia medievala de pamant descrise la capitolul Scurt istoric al comunei Domasnea. Monumentele de arhitectura religioasa sunt: Biserica Sfantul Atanasie din Aton ctitorita in anul 1808, vizitata, printre altii de N. Iorga, si Biserica din satul Canicea al carui altar este pavat cu caramizi din zidul roman din apropierea localitatii Domasnea. Amintim aici faptul ca in fiecare an, in ziua de 5 iulie, de hramul bisericii din Domasnea, are loc nedeia satului, cu dansuri si jocuri populare.

Intre ansamblurile de constructii cu caracter tehnic- industrial, o importanta turistica deosebita o prezinta morile de apa cu ciutura in numar de 4, de pe vaile Domasnea si Tudorovisa, folosite pentru macinatul granelor.

In concluzie, dar si a celorlalte elemente ale potentialului turistic, pe linia valorificarii si protejarii acestor monumente istorice si de arhitectura, a integrarii lor in circuitul turistic, sunt necesare urmatoarele:

• montarea de indicatoare si texte explicative, atat in vecinatatea obiectivului turistic, cat si pe principalele artere de circulatie ( respectiv, E 70);
• modernizarea cailor de acces, marcarea cu indicatoare de acces spre locurile unde se afla monumente istorice( spre zidul roman, de exemplu, sau morile de apa);
• editarea de ghiduri, pliante si carti postale ilustrate (cu biserica din Domasnea, DI. Ostrisel, Culmea Cernii Var ansamblul localitatii Domasnea de pe Dealul Domasnii etc.)
• conservarea ambiantei etnofolclorice a zonei;
• preocuparea forurilor de resort, a edililor comunei pentru punerea in valoare a tuturor monumentelor din perimetrul localitatii, atat sub aspect muzeistic, cat si turistic si social cultural.

In ciuda faptului ca Domasnea dispune de un potential turistic bogat si variat , acesta nu este valorificat la justa lui valoare, deoarece lipsesc aproape in totalitate dotarile cu destinatie turistica. Remarcam faptul ca traversarea comunei de soseaua europeana E 70 are o mare importanta pentru dezvoltarea turismului. In cadrul strategiei de dezvoltare a comunei este precizata construirea unei baze turistice adecvate dezvoltarii agroturismului in principal ce va fi amplasata la iesirea dinspre sud a localitatii Domasnea.

In acest sens, elementele care trebuie urmarite in amenajarea turistica a comunei sunt urmatoarele:

• integrarea armonioasa a viitoarelor constructii in ansamblul cadrului natural, care sa puna in evidensa resurele turistice;
• diversificarea dotarilor de baza si complementare pentru a asigura o paleta larga de prestatii turistice;
• crearea unei oferte turistice cu un accentuat caracter de specificitate( original);
• asigurarea unei posibile flexibilitati a ofertei, in functie de preferintele turistilor;
• dimensionarea riguroasa, evitand aglomerarea si degradarea peisajului;
• ierarhizarea diferitelor tipuri de servicii turistice;
• inzestrarea diferitelor puncte ale zonei cu dotari auxiliare;
• asigurarea functionalitatii optime a activitatii in zona ( accesibilitatea, parcari etc.);
• asigurarea unei eficiente economice si sociale ridicate;

Desi dotarile turistice sunt minime, in zona se practica diferite forme de turism:

• turismul montan – zona montana ofera atractii turistice variate: frumusetea peisajului, ce poate fi admirata din punctele de belvedere ( de exemplu, pe Dealul Domasnii);turismului montan i se pot circumscrie: drumetia montana ( cu traseul spre Cernii Var), odihna si recreerea, vanatoarea sportiva etc.
• turismul itinerant cu valente culturale- poate valorifica monumente culturale( bisericile), elementele de etnografie si folclor;
• turismul rural- pastreaza elementele traditionale de etnografie si folclor, dar care are si un mediu natural pitoresc;
• turismul de sfarsit de saptamana- este favorizat de existenta unui mare numar de potentiali turisti din judet si din judetele vecine ( Timis, Arad, Mehedinti, etc.);
• turismul stiintific – a fost si este practicat indeosebi de cercetatori ai geografiei zonei, cum ar fi: Gr. Posea, N. Schmidt, P. Cotet, AI. Rosu, Scheusan I. C., ca si de studenti de la diferite facultati de geografie din tara( Oradea, Bucuresti etc.);
• turismul de tranzit este cea mai practicata forma de turism, fiind inlesnita de traversarea comunei de catre soseaua europeana E 70 si de existenta garii Domasnea- Cornea conectata la magistrala feroviara Bucuresti- Timisoara. Prin acestea se realizeaza conexiunile cu toata tara, iar prin E 70, cu cele mai importante centre ale Europei de vest si centrale.

Toate aceste forme de turism se pot adresa cu succes atat pietei turistice interne, cat si celei externe, in conditiile unei promovari adecvate.

In concluzie, putem spune ca turismul constituie o premisa esentiala in dezvoltarea durabila a comunei Domasnea.
Text preluat – cu acordul coordonatorului stiintific prof.univ.dr. Petru Urdea – din lucrarea de dizertatie “Comuna Domasnea – Studiu de geografie aplicata cu privire speciala asupra organizarii teritoriului”, Universitatea de Vest Timisoara, 2003, al absolventei Virginia-Sorina Niculici. Le oferim multumirile noastre.